24.12.2014

Mailbox #7 + Pălăvrăgeli


O să încep prin a pune o poză festivă, pentru că am ajuns și în Ajunul Crăciunului, deși nu o simt și soarele de-afară nu dă semne că ar știi în ce perioadă ne aflăm. Dar hey, iată că s-a împodobit bradul, au fost cumpărături de cadouri și cumva, fie că ne vine să credem sau nu, tot am ajuns aici. M-aș fi dorit să mai ajung să public măcar o recenzie de la ultima mea postare, dar odată cu vacanța am intrat și într-un reading slump, peste care sper că voi reuși să trec... în curând. Până atunci, vă voi prezenta cărțile care au ajuns pe rafturile mele, de la ziua mea încoace. Am vrut să scriu această postare pe la începutul lunii decembrie, dar am zis să aștept până după ce primesc cadourile de Crăciun (eram 100% sigură că o să se afle și cărți pe-acolo), așa că iată-mă. Mda, la mine moșu' a fost harnic și a sosit mai devreme. Fără să mai ocup timp și spațiu aici, voi începe cu prezentarea cărților! Pozele au fost făcute în două reprize, deci variază în luminozitate/calitate.


Primele cărți au fost cele 5 din seria principală Percy Jackson, pe care le-am cumpărat de ziua mea, ca și cadou de la părinți, care însă au sosit mai târziu decât chiar ziua mea, deci nu au apărut în ultimul post mailbox. Mi le-am dorit foarte, foarte mult, însă odată ce le-am avut, nu am mai avut entuziasmul necesar să încep să le citesc. Mă bucur totuși să știu că sunt acolo, pe raftul meu, și așteaptă doar starea necesară să le citesc.


Am vorbit în mai multe rânduri pe blog despre cât de mult mi-a plăcut seria Legendele clanului Otori, așa că atunci când am aflat că mai există după cele trei care sunt traduse în română, am plâns în frustrare și mi l-am cumpărat, în engleză. Mi-a plăcut mult, deși sincer vă recomand să vă opriți la trei volume. Don't go through the heartache. După cum vedeți, cartea respectivă a fost destul de... chinuită de către mine, însă mă bucur enorm că o am în bibliotecă și că am ajuns să o citesc totuși. Am vorbit mai pe larg de această serie în general și de această carte în special aici. 
Pe urmă am fost pe la un supermarket odată și am văzut o grămadă de cărți din colecția Adevărul la un preț foarte bun și am fost foarte, foarte fericită să regăsesc pe-acolo și Elevul Dima dintr-a șaptea, pentru că mi-a plăcut extrem de mult când am citit-o, însă era împrumutată. Faptul că acum am propria mea copie a cărții mă bucură. 
Iar de Cărțile pe față am vorbit într-un post special. A fost lansare de carte la Brașov, am reușit să mă conving să ies din casă, și am și cumpărat această carte. Meh.



Aici nu am foarte multe de spus. Mi-a plăcut singura carte pe care am citit-o din această serie, așa că am început să le cumpăr pe toate cu ziarul cu care apar (al cărui nume nu-mi vine acum în minte). Nu am citit încă nici una din cărțile din această poză, însă sper să-mi placă la fel de mult cum mi-a plăcut și cea despre Caterina de Medici. Încă nu pot să trec peste cât de superbe sunt coperțile.


Aici nu mi-au mai încăput cărțile pe masă, hah. Seria Regii blestemați, de care foarte multă a fost entuziasmată în general datorită legăturii pe care aparent o are cu Game of Thrones. Eu am zis doar că se merită să le iau, odată cu apariția la ziare, așa că hello serie cu coperți frumoase! Nu am citit nici o carte din această serie, însă cândva o să mă apuc de ele, pentru că chiar am chef de niște cărți fantasy, după ce am văzut ieri partea a treia a Hobbitului, la cinema, pe care apropo, am adorat-o. Ador să merg la cinema, iar faptul că am fost 20 de oameni și majoritatea am discutat după a fost o experiență foarte faină. Oups, I'm rambling.


După am avut parte de un weekend prelungit foarte fain. Regina diavolului a fost un cadou din partea Katerinei, căreia îi mulțumesc și aici și căreia o să-i mulțumesc mult timp de-acum încolo, cel mai probabil. Cartea are o copertă foarte faină, povestea este la același nivel, iar o recenzie se găsește aici.
Și, nu cred că foarte multă lume știe asta, dar Alice în Țara Minunilor este cam ideea mea preferată, ador tot ce ține de această poveste, iar când am dat peste toată colecția de lucrări ale lui Lewis Carroll, în engleză, la un preț foarte bun, nu m-am putut abține. Știu că nu se vede, dar cartea este uriașă! Are și ilustrații, unele foarte faine, altele ciudate, dar all in one, mă bucur foarte mult că o am acum pe rafturile mele. Nu este în cea mai extraordinară stare, dar când m-am plâns eu vreodată de așa ceva?


Nu am luat chiar în cea mai faină ordine cărțile, dar mă rog. Cutia răului a fost un cadou de ziua mea, iar faza amuzantă e că eu nici nu am realizat că urma să fie un cadou, când o prietenă m-a sunat și mi-a zis că e la un târg de carte și că o să-mi spună niște titluri și să-i recomand eu unele care sună bine sau care știu că-s bune. Hello, pretty book pe care, din nou, încă nu am citit-o. Cercul minicinoșilor reprezintă lectura mea dinainte de culcare de ceva vreme, pentru că, ei bine, sunt povestiri filozofice culese din întreaga lume. Profesoara mea de română a tot recomandat-o anul trecut, iar anul acesta și profesoara de literatură universală, și cum ador ambele ore, am zis că trebuie să am și eu această carte, așa că doar m-am dus în librărie și mi-am luat-o. Ador coperta cu tot ce am în mine.


Anticariatele sunt mină de aur. Mai degrabă de cărți interesante și ieftine, ceea ce uneori e chiar mai bine. De obicei merg cam săptămânal la anticariatul meu preferat. Bineînțeles, nu mereu sfârșesc prin a cumpăra ceva, dar tura trecută am fost foarte fericită să găsesc aceste două cărți. Ochii dragonului, despre care știu doar că se presupune că are un dragon și că autorul a scris-o special pentru fiica sa și din cât am răsfoit-o, pare destul de interesantă. Slujitorii regelui este cartea pe care o citesc momentan și am luat-o doar pentru că era undeva pe la 5-6 lei și am zis că și dacă nu-mi place, nu pierd mare lucru. Până acum este okay, dar îi voi scrie o recenzie atunci când o voi termina. Am fost foarte interesată de ideea de femeie-pirat, adică... visele copilăriei mele!


În clasă facem o chestie foarte drăguță, cea cu Secret Santa, iar anul acesta moșul meu secret mi-a dăruit Îmblânzitorul apelor de A. R. Deleanu și sincer eram foarte, foarte entuziasmată să mă apuc de carte... până am mers la o întâlnire cu autorul. Acum a mai scăzut pe lista mea de priorități, dar e bine că e acolo. Chestia cu lady boss e un... fund de căni? Zău că nu știu cum se numesc, însă a fost cadou de la boboaca mea și mi se pare o chestie foarte drăguță. Îmi fac statutul cunoscut.




Și ultimele cărți pe care le am de prezentat în acest post sunt.... Urzeala tronurilor de George R.R. Martin, prim volum împărțit în două cărți, plus acel semn de carte sub formă de carte, care este absolut a.d.o.r.a.b.i.l. Aproape am murit când am văzut aceste cărți, iar recunoștința zboară către minunații mei nași (de la școală, nu nași ca gen oamenii care m-au ținut la botez). Nu o să mă mai gândesc mult la acest cadou sau la ei, pentru că o să plâng de fericire. Cana este un cadou de la cea mai bună prietenă, iar lucrul adorabil: inima, atunci când adaugi ceai fierbinte, se face roșie. O ador.

Cam astea sunt toate cărțile! Am hotărât acum câteva săptămâni că nu îmi voi mai cumpăra decât cărți pentru care inima mea urlă și mă voi axa pe a le termina pe cele pe care le am deja pe rafturi, pentru că încep să se tot adune și să se adune și eu nu știu cum să fac față la cât de încet citesc. Am avut parte de o surpriză foarte drăguță și amuzantă din partea verișoarelor mele, care deja m-au etichetat ca fiind o fată rea.



Cred că anul 2014 a fost unul dintre cele mai bune pe plan personal. Am întâlnit persoane minunate cu care am început să leg niște prietenii frumoase, am scris foarte mult, atât pentru propriile mele povești, cât și fanfictionuri. Am devenit mai încrezătoare pe modul în care arăt, am ajuns să-mi apreciez trăsăturile bune și am încercat să-mi corectez defectele... pe cât posibil. Am început acest blog, ceea ce m-a făcut să citesc și mai mult, am rafturi în cameră și am devenit mai sociabilă. Bineînțeles, nu am nevoie de un an nou pentru a apuca să schimb lucruri la mine și mi-a luat puțin să realizez asta. Practic, încerc să devin cea mai bună variantă a mea posibilă, deși mai e mult de lucrat. Vreau să mulțumesc tuturor oamenilor care mi-au citit blogul, care au vorbit cu mine, sau și persoanelor care pur și simplu acum dau click pe această pagină, pentru că sunteți cu toții minunați și ați ajutat și voi enorm în a-mi face un an fain. Devin super emoțională și am un discurs lacrimogen, deci mă voi opri aici. 


Mascota blogului, cactusul Resfeber, vă urează un Crăciun fericit, iar eu alături de el sperăm că veți avea parte de niște zile frumoase. Distracție plăcută, mâncarea să vă fie delicioasă și curtea, în curând, plină de zăpadă! Eu cred că voi reveni cât de curând cu o recenzie.

11 comentarii:

  1. CÂTE CĂRȚI FRUMOASE!
    Am renunțat la a mai cumpăra seria Regi blestemați pentru că am văzut că, spre exemplu, pe elefant este 10 lei un volum, iar la ziar era mai mult și nici nu citisem primul volum ca să știu dacă îmi place. O să le încerc totuși! Nici nu mai zic de Iubiri și destine care arată atât de frumos!
    Sper să îți placă Percy Jackson pentru că pe mine m-a surprins plăcut; dacă cumva primul volum te lasă rece propun să nu te lași totuși! Devine din ce în ce mai bună!
    Ajun de Crăciun Fericit, Saraaa!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu știu, mie una mi s-a părut o afacere destul de bună, plus că îmi plac cărțile din acest gen și sper din tot sufletul că seria nu va dezamăgi.
      Am citit primul volum din Percy Jackson, dar în română și împrumutat. A fost okay, dar simplul fapt că e despre zei greci e un motiv îndeajuns de bun să vreau să o continui, plus că doar se îmbunătățește pe parcurs.
      La fel îți doresc și ție, Anca!

      Ștergere
  2. Uau, câte cărți! O.O
    Sunt curioasă să-ți aflu părerea despre Slujitorii regelui, mai ales legată de toată faza cu femeia pirat. Nu știu cât de departe ai ajuns, deci mai bine tac. Și despre Îmblânzitorul apelor sunt curioasă ce vei crede, și cum adică ți-a scăzut entuziasmul după ce l-ai întâlnit pe autor? Ce s-a întâmplat?
    Trebuie să trec undeva pe listă seria Clanul Otori, că poate găsesc cărțile pe undeva până la urmă. Și cea cu Regii Blestemați sună bine, dar vreau să citesc măcar primul volum din A song of ice and fire înainte, că tot zace prin bibliotecă de ceva timp.
    Lectură plăcută și sărbători fericite!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Având în vedere că jumătate dintre ele au fost cadouri și că sunt totuși strânse în patru luni... Nu, tot multe cărți sunt. De asta de-acum aș vrea să mă mai și opresc din a mă apropia de cărți și librării, e greu să te abții când vrei să citești atât de multe cărți!
      Sunt cam două treimi în Slujitorii regelui, mai am cam 150 de pagini și o voi termina. Păi, nu am fost prea fascinată de povestirea pe care a citit-o, deși am înțeles ce a vrut să facă și datorită tonalității sale, chiar am simțit fiori la o anumită scenă, dar nu mi-a plăcut deloc atitudinea sa sictirită. Adică, de ce să-mi pese de un autor care nu dă bani pe mine sau dacă-i citesc cărțile sau nu? Înțeleg până la un punct, dar m-a și deranjat până la un punct. Poate sunt doar eu pretențioasă, dar mereu când asta se întâmplă, îmi scade și interesul.
      Dacă vei apuca să o iei și să o citești, îți voi aștepta cu nerăbdare părerile! Și eu cred că înainte de toate voi citi A song of ice and fire, înainte de Regii blestemați.
      Mulțumesc! Sărbători fericite! ~

      Ștergere
  3. Hei, că tot ziceam că internetul e mai mic decât pare... Îmblânzitorul nu seamănă mai deloc cu Bizaroproze și oricum povestea pe care a citit-o Flavius duminică e printre cele mai... bizare :)) Îmblânzitorul are alt stil, e chiar poetic pe alocuri și sunt multe, multe pasaje pur și simplu frumoase, chiar dacă majoritatea sunt triste. Adică nici Îmblânzitorul nu e o poveste veselă, cu floricele și fluturași, dar e foarte frumoasă și n-are nimic asemănător demonilor ălora despre care a citit duminică :)) Plus că sunt o grămadă de pasaje pe care pur și simplu o să vrei să le subliniezi, trust me :D

    Bine, nici eu nu-s obiectivă, mie îmi place enorm cum scrie omul, mi-a plăcut enorm și Bizaroproze, mai ales Cea mai frumoasă dintre lumile posibilie, dar Îmblânzitorul chiar e altceva... eu zic să te apuci, să vezi apoi cum ți se pare (și apoi așteptăm să ne spui și nouă!) :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O să te cred pe cuvânt, pentru că adevărul e că eu am o slăbiciune pentru modul în care el a folosit cuvintele. Acele repetiții, pauze... Pe mine mă cam cumpără. Că tu o să-mi înțelegi referința, faza cu „bum. tati. bum. tati” mi-a dat o grămadă de fiori, nu știu dacă de bine sau de rău. Dar da, o voi încerca în cele din urmă, poate că acum, datorită ție, ceva mai devreme decât plănuiam când scriam postarea.

      Ștergere
    2. Doamne, daaaa! Am scris pe undeva că aproape m-a luat plânsul în seara aia, exact atunci a fost. În plus, mie personal mi-au plăcut și toate acele „nu știu, nu pot, nu vreau” etc, mi s-au părut genial folosite.

      Și legat de ce ziceai tu mai sus, de o doză de sictir... repet, mie îmi place enorm cum scrie, așa că indiferent cum o face, dacă se gândește sau nu la cititori (la faza asta te refereai, nu? Parcă tu l-ai întrebat dacă scrie pentru cititori și răspunsul lui a fost că not really?), atâta timp cât calitatea scrisului rămâne aceeași, din partea mea poate să se gândească la ce vrea el și să scrie cum vrea el, pe mine mă interesează mai mult produsul final decât procesul creativ în sine.
      Plus că un autor e în primul și în primul rând propriul său critic, deci dacă scrie până când e el mulțumit, automat produsul o să fie de calitate (în cazul lui Flavius, ofc, alții au alte standarde) Nu știu dacă am explicat bine ce cred eu, the point is că e un autor care merită citit, după mine. Tocmai de aia, sper să-ți placă Îmblânzitorul :)

      Ștergere
    3. Exact. Trebuie să recunosc că chiar îmi place stilul lui.

      Bineînțeles, sunt total de acord cu tine, dar mi se pare că e și puțină ipocrizie? Nu poți să publici și să nu-ți pese. Înțeleg că i-a păsat și acum nu-i mai pasă. Din păcate, recenziile vor fi mereu și bune și proaste, iar dacă ne-am lăsa afectați doar de lucrurile rele, atunci unde am ajunge? Nu mi se pare corect față de oamenii care-l citesc și care-i iubesc lucrările, să spună că nu-i pasă. E ca și cum dintr-odată, sentimentele acelor oameni nu contează. Nu știu dacă m-am exprimat bine, dar ăsta e doar punctul meu de vedere, ca om din public care însă nu i-a citit nici o lucrare. Este ideea mea generală de cum ar trebui să meargă lucrurile.
      Dar voi citi oricum sigur ceva de la el și cred că-mi va și plăcea, din ce am frunzărit cartea. Plus, din nou, din ce am văzut, stilul lui pică fix pe ce-mi place mie.

      Ștergere
  4. Ce. de. carti. *!!!*
    Cel mai mult cred ca ma atrag cele despre femeile influente din istorie *exprimare tampita, nu stiu numele seriei*. Abia astept sa-ti vad recenziile la...cam tot ce nu ai recenzat deja din ce e pe aici, mai ales la Game of Thrones, chiar sunt curioasa cum ti se va parea primul volum si daca vei decide sa continui seria.
    In alta ordine de idei, cactusul ala e adorabil. Sa ai mare grija de el. Al meu si-a dat obstescul sfarsit acum cateva luni :'(
    Anywaaay *i have no idea what i'm saying here anymore* *ai observat cat de des scriu intre stelute? o.o* Craciun fericit si spor la citit!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daa, sunt destul de multe!
      Seria se numește „Iubiri și destine” și nu știu dacă e atât de mult bazată pe femei influente în istorie (nu am citit decât o carte din serie, în care era vorba despre o regină ce a măcelărit o grămadă de protestanți, deci da, destul de influentă), dar îmi pariez alocația pe o lună că se merită.
      Recenzii cred că vor apărea la majoritatea din această listă, deci cu siguranță voi reveni cu acestea. Chiar sper că printre primele o să fie Game of Thrones, sunt foarte entuziasmată și foarte fericită să dețin, în sfârșit, ceva scris de nenea Martin.
      Mulțumesc! Îmi place mult, iar singurul lucru bun e că pot uita să-l ud. În general, e fain să știu că am și o mamă iubitoare de plante ce-i mai poartă de grijă în lipsa mea :)
      Steluțele sunt super pretty, împodobești brazi și ceruri cu ele, deci Crăciun fericit! Spor și ție, și poate ceva spor și pe la recenzii :)) ( o zic din totală dragoste față de blogul tău)

      Ștergere
  5. O grămadă de cărți super faine! ^^
    Bine, dintre toate, m-a atras seria "Regii blestemați", deoarece, după cum știi, o citesc și eu, doar că momentan m-am oprit la al treilea volum, din dorința de-a mai citi și ceva romance. Nu că pe acolo nu ar exista niște frânturi, doar că voiam ceva mai altfel. Dar, oricum, seria este super faină și interesantă! Nu-i așa că are niște coperți super, super faine? ^_^ Doamne, deci eu le ador! Cum este una ce are personaje istorice, am mai învățat unele lucruri pe care nu le știam despre Franța. Dar să nu mai spun și altceva, deoarece sunt curioasă să știu cum o să ți se pară, atunci când te vei apuca de ea. :)
    Și "Cântec de gheață și foc" merită toate laudele, dar bineînțeles că asta o știai oricum din atâta reclamă care i s-a făcut. Eu, momentan, m-am oprit din a citi această serie, dar sper să mă reapuc de ea cât de curând.
    Eu nu prea mă omor după Percy Jackson, am văzut doar primul film la televizor, dar nu m-a atras atât de mult încât să-mi doresc să citesc seria, dar coperțile sunt foarte drăguțe.
    Cărțile de la ziarul Libertatea, din colecția "Iubiri și destine", m-a atras de când a apărut, doar că nu prea știu de ce nu mi-am cumpărat până acum vreo carte. Mai ales că am niște personalități istorice, care apar acolo, pe care le admir foarte mult. Printre care și Anne Boleyn.
    Mascota este foarte, foarte drăguță! Se potrivește cuu blogul tău foarte bine. :)
    Îți doresc Sărbători fericite în continuare, chit că am venit cam târziu cu urarea, și un an nou cât mai frumos și plin de realizări. :)

    RăspundețiȘtergere