05.11.2014

Despre povestea mea Nanowrimo și cum încep să primesc trăsăturile zodiei mele



Title: Inconsolable
Genre: Fantasy
Author: teavious

Every year, the search starts. It’s been tens of kings up on the throne, wanting the same thing, sending people to bring it to him, never seeing those people alive again. But it still goes on. The promise of everlasting magical power, eternal life and immense knowledge is worth more than whatever human sacrifices. 
Every year, people from the whole empire meet, train and leave in a quest, all in the name of the king and of a god that done nothing to protect those before them. 

Ăsta este synopsis-ul oficial. Este, bineînțeles, o poveste fantasy, însă accentul principal nu este atât pe magie, cât pe personaje. Și tot ce pot să zic e că am niște personaje feminine care ar putea deveni regine la fel de ușor precum zici Sara. Adică sunt foarte, foarte mândră de copilașii mei și sper ca, la final, și ei să fie mândri că au fost creați de mine. Până acum am scris în jur de 10,000 de cuvinte, ceea ce este foarte, foarte bine și sper să continui în acest ritm și în continuare, pentru că chiar îmi doresc să duc până la bun sfârșit această provocare. Am început să mă folosesc de aplicația justdancenow pentru când mă ridic în final de la laptop după o lungă perioadă de stat jos și înghesuită și am nevoie de ceva să mă energizeze. Practic descarci aplicația, intri pe site și ținând telefonul în mâna dreaptă, te pui să dansezi după cum îți arată ecranul. E amuzant! 

Nu șiu dacă știți, dar eu sunt Fecioară. Și nu știu dacă știți și asta, dar se presupune că Fecioarele sunt obsedate de ordine. Pentru mine bineînțeles această trăsătură, definitorie pe orice site de zodii, nu mi s-a aplicat. Până de curând. Credeam că nu mă va atinge această boală a curățeniei, dar acum îmi urăsc propria lene, urăsc modul în care pur și simplu îmi las farfuriile pe noptieră ore în șir, nu suport ca un lucru să nu fie la locul său și am o boală prin care lucrurile în geanta mea trebuie să fie într-o anumită ordine. De aceea mă și supără faptul că blogul este gol, așa că am scris acest post într-o încercare nereușită de a umple un spațiu care probabil va rămâne gol în majoritatea lunii noiembrie. Tot ce fac e să merg la școală, să-mi termin teme și să scriu. Și este mult mai bine decât mă așteptam să fie pentru că am o zeiță a fantasy-ului și o zână a poeziei care mă susțin și sunt îndeajuns de bine dispusă și fericită să mă bucur de lucrurile drăguțe care mi se întâmplă: o cană din ceaiul meu preferat, un mesaj drăguț de la cea mai bună prietenă, de care-mi e un dor nebun, promisiunea mamei de a face prăjitură și de a se uita la Reign cu mine. 

Nu știu care a fost sensul acestei postări, doar că simțeam nevoia de a... scrie ceva, ceva care să nu aibă legătură cu magie, copii rătăciți, torturi și tratament greșit la adresa femeilor. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu