06.10.2014

Călătorii în timp. Antologie de povestiri SF


Am spus eu că încet-încet o să fac cumva și o să apară recenziile la cărțile cărora nu am apucat să le scriu una până acum, și încet-încet mă și țin de cuvânt. Lucrurile merg greoi pentru că e super nașpa cu școala, laptopul meu a fost reparat o zi, după care iar nu a mai mers, și una peste alta, am tot întâlnit obstacole. Acum totul e bine, sper să și rămână așa, iar blogul are un nou aspect de toamnă. Îmi plăcea încă și cel bechi, dar începusem să mă plictisesc de el, deci mda.

Trecând totuși la subiect, de Călătorii în timp am dat când am fost la bibliotecă, și pentru că am văzut multe cărți SF și fantasy de la editura asta, și pentru că erau autori români, am zis că se merită șansa.

În primul rând, deși este o antologie de povestiri SF și este nevoie totuși de puțin background la orice se întâmplă pe acolo, am fost uimită să văd cât de mulți dintre scriitori erau absolvenți ai facultăților de mecanică, informatică și tot felul de științe reale. Pe urmă m-am simțit puțin dezamăgită să văd că nu știu nimic de nici unul dintre acești autori, deși de la mine din țară.

Am început reticentă. Contactul meu cu acest gen a fost extrem de limitat și nu am vrut să fiu neapărat dezamăgită. Unele povestiri mi-au plăcut foarte mult, altele au fost meh, iar în cele din urmă cartea pentru mine este okay. Nu mi-a rămas prea mult în minte, multe dintre detalii sunt pierdute (poate și pentru că sunt totuși zece povestiri), dar știu că pe întregul timp în care citeam, mă simțeam complet scoasă din lumea în care mă aflam. M-a făcut să cred că pot și eu să călătoresc prin lume, fie din întâmplare, fie cu un program strâmt de lucru sau pur și simplu pentru că așa mi-era voința. Dar în același timp au existat și destule momente în care ceea ce citeam mă plictisea, iar cum am mai spus, sentimentele mele pentru această carte sunt împărțite.

Nu pot vorbi despre personaje, au fost și așa destul de multe, însă știu că au existat două povestioare care mi-au plăcut în mod special: cea a Ioanei Vișan, Punct de rendez-vous la 3000+ și încă una care cred că se numea Poporul pierdut, dar nu mai am cartea deci nu pot fi sigură și îmi pare rău. Prima mi-a plăcut datorită ideii, a fost interesantă, plus că a știut să mențină suspansul pe parcursul întregii povestioare, iar a doua pentru că venea cu o teorie foarte faină și interesantă.

Nu știu exact ce să mai spun, sunt puțin bolnavă, iar mâine am și test la franceză (nici măcar francezilor nu le place franceza, ok). Una peste alta, recomand cartea fanilor genului, și în cele din urmă și celor care vor să-l încerce, deși recomandările mele pe această parte a literaturii nu prea sunt bune, că nu prea am citit.

3/5

Știu, abia după dispariția cuiva din viața noastră ne dăm seama cât de mult ne lipsește... și cât de mult a contat pentru noi, chiar dacă atunci când trăia nu ne-am dat seama sau n-am vrut să recunoaștem acest lucru.

Respectul nu exclude iubirea.

Practic, nu duce grija zilei de mâine, ci pe aceea a zilei de poimâine și a viitorului Universului.

Atâta timp cât ești puternic, nimeni nu se atinge de tine, când însă începi să te clatini, vei fi lovit din toate părțile. Un fel de selecție naturală. De-aia au ajuns ei unde sunt acum.

Îmi cer scuze pentru recenzia scurtă și neentuziasmată. Starea mea a devenit din ce în ce mai nașpa pe parcursul scrierii acestui post.


6 comentarii:

  1. Recenzia este foarte bună, Sara! Nu am citit cred că nimic de acest gen, dar parcă nu vreau să încep cu o carte cu povestiri.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ah, mersi! Înțeleg de ce nu ai vrea. Ghanda mi-a scris câteva recomandări mai jos, deci poate o să încerci ceva din lista ei!

      Ștergere
  2. Mie mi-a plăcut destul de mult cartea asta, din câte țin minte. Știu că au fost vreo două povești care m-au băgat în ceață, pentru că aveau ceva legătură cu fizica, dar în rest a fost faină cartea. Bine, eu mai citisem câte ceva din genul SF înainte, nu mult, da na. Aș fi vrut să îți recomand ceva din genul ăsta, dar nu am nicio idee.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, știu! Mă uitasem pe goodreads printre ratingurile pe care le dăduse lumea și wow, deci toți aveau 5 steluțe sau undeva pe-acolo și m-am simțit puțin prost că mie nu mi-a plăcut chiar atât de mult... dar în cele din urmă nu a fost chiar atât de rea.

      Ștergere
  3. Îmi aduc aminte vag de povestea cu 3000+, dar Poporul pierdut mi-a rămas întipărită în memorie, e cea mai faină povestire din volum, după părerea mea :)

    Dacă zici că n-ai mai citit SF, atunci îți recomand Sfârșitul copilăriei sau 2001: Odiseea spațială de Arthur C Clarke sau Fundația de Isaac Asimov. Dacă îți plac, poți să încerci și saga Dune de Frank Herbert. Sau Jocul lui Ender de Orson Scott Card. Și mă opresc aici, înainte să lungesc prea mult lista :)

    Oricum, mă bucur că ți-au plăcut unele povestiri :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daa, a avut o idee super interesantă și faină și a și reușit să o facă atrăgătoare (mi-a mai plăcut și Cronogeneză, doar că la un moment dat mă pierdeam printre detalii).

      Whoaa, mulțumesc pentru toate recomandările!! Sper să pot ajunge la ele cât de curând, deja a început nebunia cu școala, plus că am un teanc uriaș de cărți începute deja. Ei bine, asta să fie problema, că mereu se pot schimba listele.

      Ștergere