01.06.2014

Hoțul de cărți de Markus Zusak



La momentul la care încep să scriu această recenzie, lacrimile încă nu s-au uscat și respir greu. O să fie dificil să-mi fac ordine în idei în starea în care sunt, dar măcar o să fiu mai sinceră ca niciodată.

Știam de această carte de foarte mult timp, popularitatea ei a crescut mult pe la noi mai ales după ce a apărut filmul și am fost curioasă. Am început-o cu mari așteptări, și spre deosebire de alte cărți, aceasta nu m-a dezamăgit.

Hoțul de cărți este o poveste despre viață, în toate culorile ei, așa cum este văzută de moarte, urmând întâmplările din viața lui Liesel Meminger, o copilă ce învață ce e fericirea și durerea într-o Germanie nazistă.

Nu cred că voi putea vreodată să spun cât de mult mi-a plăcut această carte. Începând cu naratorul ei, Moartea. Cred că a fost de fapt una din personajele mele preferate, pentru că a fost cea care a dat gust poveștii, cea care a știut să vadă, să umple golurile poveștii, să fie sinceră. Crudă, dar în același timp uneori amuzantă, moartea rămâne bântuită de oameni, iar o eternitate este cam multă muncă continuă ca să nu-și permită să mai fie și curioasă din când în când.

Mi-a plăcut la nebunie stilul de scris! Este exact cum mi-aș dori să ajung și eu: propoziții scurte, dar pline de impact. Detalii ascunse în spatele unor cuvinte banale, întâmplări ce se evită a fi descrise în detaliu, dar fiind la fel de puternice. Prin modul în care folosește cuvintele, atât de importantele cuvinte, Markus Zusak imprimă realizarea fiecărei propoziții în inima noastră.

Să citești Hoțul de cărți este o experiență interesantă, în sensul în care are un layout tare frumos cartea, și este ușor să treci prin capitole. Datorită realității din spatele întâmplărilor, dar și a inserărilor de imagini specifice acțiunii cărții, te simți mai aproape și mai atașat de personaje.

Și sfinte, ce mai personaje! Interesante, minunate, omenoase, severe, dar niciodată rele. Întotdeauna oameni, în sensul dureros, care rezonează cu o parte din tine și te lasă sleit, fără putere, de contactul pe care l-ai avut cu o făptură ficțională. Sunt o parte din noi și noi suntem o parte din ei și e atât de ușor să-i înțelegi. Îi iubesc pe toți.

Am plâns. Este o poveste ce o auzi de atât de multe ori la școală, o realitate ce este totuși îndepărtată de realitatea noastră, încât poate prin numere e greu să realizăm. Însă aici este imposibil să nu simți ce au simțit și personajele. Și am plâns, pentru că experiența în sine de a citi această carte, m-a înfiorat și mi-a băgat în oase o Liesel pasionată de lectură, un Rudy ce mereu încerca mai mult, un Hans care întotdeauna întindea o mână, o Rosa ce se enerva prea ușor, un Max doritor de viață.

A fost frumoasă, minunată și o parte din inima mea, acum rănită și spartă, va fi mereu alături de întâmplările ei. Dacă nu ați citit-o, v-o recomand cu cea mai mare rugăminte să vă apucați imediat de ea! Superbă, cuvintele nu sunt îndeajuns să spun cât de mult mi-a plăcut.

5/5

Da, câte ceva îmi amintește adesea de ea și într-unul dintre nenumăratele mele portofele, i-am păstrat povestea pentru a o spune și altora. Este una dintre nenumăratele pe care le port, fiecare în parte extraordinară. Fiecare fiind o încercare- o uriașă încercare riscantă de a dovedi că voi și existența voastră umană meritați.

Acesta era genul de lucruri pe care nu le voi cunoaște niciodată sau înțelege: de ce sunt oamenii capabili.

O definiție pe care nu o veți găsi în dicționar. „A nu pleca”: un act de încredere și iubire descifrat deseori de copii.

A trăi înseamnă a trăi. Prețul erau vina și rușinea.

Orice moarte are o inimă.

Nu mai erau oameni pe stradă. Erau zvonuri care cărau genți.

Două săptămâni pentru a schimba lumea și paisprezece zile pentru a o distruge.

Dintr-un motiv oarecare, muribunzii mereu pun întrebări la care știu răspunsul. Poate că o fac ca să moară având dreptate.

Asta a fost. Acum o să mă pun să mă uit și la filmul de la această carte, abia aștept să-mi fie inima frântă. a doua oară consecutiv, în aceeași zi, din același motiv. Wish me luck. Voi ce mai citiți? Ce mai faceți? A venit vara! La mulți ani tuturor, pentru că atâta timp cât suntem în viață, suntem copiii cuiva! 

(nu știu cum să închei asta, sunt prea devastată în momentul ăsta și sunt cam 70% sigură că o să visez ceva legat de asta la noapte)


[[LATER EDIT]]: Nu recomand filmul, se putea să fie de o sută de ori mai bun.

13 comentarii:

  1. Mă bucur mult că ți-a plăcut! Asta e una din cărțile mele preferate, am plâns mult la final, e o carte așa frumoasă. Am încercat să mă uit și eu la film, dar am rezistat doar vreo jumătate de oră, nu se poate compara cu cartea în niciun fel.
    Foarte frumoase citatele alese de tine :) Mi-e cel mai mult mi-a plăcut ultima propoziție din carte(cred că era ultima): I am haunted by humans.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. A fost minunată cartea, și la mine a intrat la preferate! Sincer, ar fi trebuit să mă opresc și eu din a mă uita la film, dar eram prea încă în lumea aia ca să mă opresc. Nu s-a respectat deloc story-line-ul, s-au amestecat multe lucruri, s-au tăiat o grămadă de secvențe importante și s-a adăugat din burtă... O adaptare tare proastă, din punctul meu de vedere. Mi-e frică acum doar să nu amestec cele două fire narative...
      Mulțumesc. Și da, e ultima propoziție! Tare mult mi-ar fi plăcut să o citesc și eu în engleză, dar era prea scumpă. Oricum, Moartea în întregimea ei este un personaj tare, și tot ce zice e foarte interesant.

      Ștergere
    2. Mă bucur atunci că nu l-am văzut până la capăt. Din acele 30 de minute, am ajuns la concluzia că au distrus cartea.

      Ștergere
  2. Și eu am plâns mult la final.. m-am oprit fiindcă nu mai puteam citi.. și după am citit ultimele rânduri și parcă mi-am mai revenit însă după ce citești o asemenea carte simți că nu mai poți citi orice altceva timp de câteva zile.. Am văzut filmul însă nu se poate compara cu romanul fiindcă s-au omis destul de multe detalii.
    La mulți ani! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Când am terminat cartea plângeam atât de tare și am trântit cartea lângă mine în pat și m-am holbat la ea de parcă toate problemele lumii au fost din cauza ei. Sunt încă blocată în povestea cărții, încerc să trec peste, încet-încet.
      Da, știu, pe mine asta m-a deranjat la film, că nu s-au respectat întâmplările filmului.

      Ștergere
  3. si mie mi-a placut asa de mult cartea asta...superba. dar si filmul a fost ft fain :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pe mine m-a dezamăgit din cauza acurateții, nu s-a respectat deloc acțiunea din carte și mi se pare că e urât să iei ideea unei cărți, doar ca să o sucești cum vrei tu. Însă cum a fost realizat, a fost fain, doar că eu voiam să văd cartea prinzând viață, dar nu a fost chiar așa.

      Ștergere
  4. De mult timp vreau să o citesc și recenzia ta reprezintă un motiv în plus. Citate foarte frumoase, la fel și recenzia. Drăguț din partea ta că ți-ai făcut timp să scrii ( pentru că acum e sezonul ăla nașpa în care avem cu toții nevoie de note și dăm teze/teste). Încă o dată felicitări pentru recenzie și mai aștept postări!
    bobiță

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Oh, ți-o recomand din toată inima!
      Daa, dar măcar mai e puțin și trece. Doar două săptămâni, și ne putem numi copiii liberi ai României, haha.
      Mulțumesc frumos! ~

      Ștergere
    2. Oh, ți-o recomand din toată inima! Este superbă.
      Daa, dar e bine că mai sunt doar 2 săptămâni și ne putem numi copii liberi! Abia aștept să vină vacanța.
      Mulțumesc! :)

      Ștergere
  5. Foarte bună recenzia! Cartea aceasta e fantastică din foarte multe multe puncte de vedere. Mă bucur că ți-a plăcut.

    RăspundețiȘtergere